Consumul zilnic de grăsimi şi acizi graşi

Consumul zilnic de grăsimi şi acizi graşi

În ţările dezvoltate, consumul mediu zilnic de grăsimi variază între 100 şi300g de persoană, ceea ce reprezintă peste 40% din catntitatea de calorii. Aproape jumătate din aceste grăsimi constituie aşa-numitele grăsimi vizibile (unt, margarină,ulei, untură de gătit), restul se numesc grăsimi invizibile.

Majoritatea grăsimilor invizibile provin de la lactate şi alte alimente de origine animală cum ar fi: laptele,carnea, produsele pe bază de carne şi lapte iar restul de la produse de patiserie,gustări, pâine şi fructe oleaginoase (nuci, alune). Cu toate că unii peşti conţin multă grăsime, proporţia acestora în alimentaţie este redusă.Compoziţia uzuală în acizi graşi din alimentaţie este de peste 50% acizisaturaţi, 40% mononesaturaţi şi sub 10%acizi polinesaturaţi. Aceste valori sunt medii, ele putând varia considerabil în funcţie de raportul grăsimilor vizibile/invizibile, şi de tipul de alimente consumat, în special la grăsimile vizibile.

Toate produsele lactate şi din carne conţin circa 50% acizi graşi saturaţi şidoar mici cantităţi de acid linoleic (la bovine sub 2%, iar la porc sub 10%).

Alimentaţia ce conţine cantităţi reduse de de acizi graşi saturaţi şi ridicate deacid linoleic este recomandată în prevenirea afecţiunilor coronariene şi cardiace. Cu toate acestea există rezerve în privinţa acestei recomandări. În general acizii graşi polinesaturaţi sunt susceptibili la procese oxidative ce determină formarea peroxizilor lipidici. Se pare că peroxidarea lipidelor în ţesuturi are legătură cu producerea radicalilor liberi şi procesele cancerigene (carcinogeneza).

Încălzirea uleiurilor şi grăsimilor (ca de exemplu prăjirea) conduce, deasemenea, la formarea compuşilor oxidaţi.

Grăsimile bogate în acid linoleic suntcele mai bune surse naturale de vitamina E. În organismul uman, deocamdată nu s-au pus în evidenţă corelaţii între mortalitatea cauzată de cancer şi consumul degrăsimi polinesaturate. O serie de cercetări medicale au arătat că frecvenţa afecţiunilor cardiacecoronariene şi nivelul colesterolului din sânge sunt strâns legate de alimentaţie. O rată ridicată a deceselor sunt datorate afecţiunilor coronare, se înregistrează la persoanele consumatoare de alimente cu conţinut ridicat în grăsimi saturate şi colesterol.

În general, acizii graşi saturaţi, ca de exemplu acidul lauric, miristic şi palmitic măresc conţinutul de colesterol din sânge. Acidul linoleic are un efectreducător al acestui component, pe când acizii graşi mononesaturaţi ocupă o poziţiede mijloc în acest clasament (Mc Gandy şi Hegsted, 1975). Creşterea nivelului colesterolului din sânge datorată colesterolului din alimentaţie, variază de la individ la individ, în funcţie de susceptibilitatea genetică. S-a stabilit că reducerea colesterolului din sânge reduce incidenţa afecţiunilor coronariene.

Se recomandă ca de la alimentaţia care până nu de mult era alcătuită din 50% grăsimi cu acizi graşi saturaţi, 40% mononesaturaţi şi 10% polinesaturaţi să se treacă la una cu proporţii egale în cele trei tipuri de acizi graşi, în special  ponderea acidului linoleic trebuie să crească de la 2-4% la 10%.

În cele mai recente recomandări se sugerează reducerea proporţiei grăsimilor din alimentaţie lamaxim 30%.

Transmite aceste sfaturi utile și prietenilor tăi!

Facebook Comments

Call Now Button
0